Vă invit să faceți un exercițiu de imaginație: sunteți pe un aeroport internațional, oameni de diferite naționalități roiesc în jurul vostru. Unii călătoresc în interes de afaceri, alții pentru vacanțe. Sunteți acolo în tranzit, și aveți de așteptat vreo 6 ore. Vă așteaptă un zbor destul de lung. Ați citit, ați mâncat, ați făcut cumpărăturile în duty free și acum așteptați lângă poarta de îmbarcare. Relativ aproape de voi stau 2 persoane care vă atrag atenția: una îmbrăcată colorat, vorbește la telefon stând degajat pe scaun și râzând lejer, cu un picior pe sacul de voiaj, plin de abțibilduri și insigne. Vi se pare veselă, expansivă, poate chiar prea jucaușă și că ar trebui să nu epateze atât. O alta, îmbrăcată foarte îngrijit și clasic, mănâncă o salată – stă drept în scaun, își aranjează calm și atent lucrurile în jur pentru această masă improvizată, ia câte o îmbucătură și la final împachetează cu grijă resturile. Cam….scorțoasă, vă puteți gândi.
La momentul îmbarcării, cele 2 persoane se așează în dreapta, respectiv în stânga voastră. Aveți un ușor gol în stomac, semn al emoțiilor care vă încearcă gândindu-vă la cum veți petrece cele șapte ore de zbor. Cea vorbăreață vă salută imediat, prietenos și informal, vă întreabă ce faceți, apoi continuă să râdă uitându-se la un film pe tabletă. Cealaltă, mai rece, vă salută dând din cap, sec, își aranjează minuțios locul și a chemat deja de 2 ori însoțitorul de bord, reclamând calitatea kitului de zbor de noapte și faptul că nu are toate cărtile de securitate. Sunteti deja obosit/ă, putin enervat/ă și tare mult ați vrea sa vă odihniți, în liniște, fără vânzoleală. Cum v-ati exprima cererea ca ei să vă înțeleagă nevoia? Ați avea aceeași abordare cu fiecare persoană sau va fi diferită? Ați folosi aceleași cuvinte, ton și inflexiuni ale vocii, același limbaj non-verbal? Ce ați lua în calcul pentru a putea comunica cu ei?
Gândiți-vă, vă rog, acum la jobul vostru, mai specific la colegii și clienții voștri: în ședințele de echipă sau în birou, la întâlniri de negociere, la telefon sau pe email, ce vă ajută să ajungeți de obicei la un acord cu celălalt? Există aspecte comune în ceea ce privește comportamentul lor cu al celor întâlniți pe aeroport? Sunt lucruri de care tineti cont în comunicarea cu ei, la fel ca și cu cei din avion?
Dacă ați răspuns “prin abordări diferite”, răspunsul e corect. Diferit în funcție de cultura/ țara din care provin? Dacă sunt barbați sau femei? Dacă sunt mai în vârsta sau mai tineri decât voi? Dacă vorbiți limba în care ei vorbesc? Sigur, ar fi toate detalii valide de care să țineți cont. Dincolo de ele sunt și altele, ceva mai subtile, pentru că fiecare dintre noi, chiar dacă vorbim aceeași limbă, percepem diferit lumea și reacționăm la stimuli diferiți sau la același stimul dar în mod diferit. Trăsăturile noastre de personalitate determinate genetic și mediul în care ne-am format își pun amprenta asupra a ceea ce devenim și sunt vizibile prin comportament. Deși comunicarea este luată de multe ori by default, de multe ori nu este ușor de realizat astfel încât toate părțile implicate în proces să se facă rapid înțelese și să obțină ceea ce își doresc.
Până a aplica instrumentele de comunicare ce pot ajuta construirea unei legături cu celălalt, e important a face un pas premergător: de a ne pregăti să devenim, într-o oarecare măsura… antropologi. Antropologii observă lumea, cu curiozitate, cât mai neutru cu putință, fără a o divide în bine și rău. Așa cum o cameră video înregistrează imaginile fără să le distorsioneze, observarea fără etichetare ne ajută în îmbunătățirea relațiilor noastre, renunțând la interpretarea comportamentul celorlalți conform filtrelor noastre.
Revenind la exemplul anterior cu aeroportul, uitându-vă la cele 2 persoane, “filtrele” prin care le vedeți ar putea să vă faca să le descrieți, pe una veselă, degajată, prietenoasă, creativă, prea exansivă, iar pe cealaltă – atentă la detalii, meticuloasă, prea rezervată?
Ce nevoie fundamentală are fiecare? De ce se tem? Ce îi motivează? Punându-vă astfel de întrebări, ați descoperi că, în fond, dincolo de agendele ascunse, oamenii nu își propun să îi enerveze pe alții ci doar au moduri diferite de a fi, de a comunica și încearcă, de fapt, să își atingă obiectivele și să-și satisfacă nevoile, fiecare în felul său.
Noi toți avem tendința de a utiliza filtrele proprii de percepție asupra celorlați dar ajută să ne uitam dincolo de ele pentru o comunicare mai bună cu cei din jur.
William Marston, psiholog american, creatorul “Femeii fantastice” și a detectorului de minciuni, printre altele, a creat un model care ne ajută să ajungem mai repede și mai usor la răspunsurile întrebărilor de mai sus. Alegând 2 axe – felul în care percepem lumea, respectiv felul în care alegem să raspundem la ceea ce percepem – el a creat modelul DISC – 4 categorii mari de trăsături de personalitate, recognoscibile prin comportamentul individizilor, motivațiile lor, fricile și nevoile lor fundamentale.
Atribute ca “veselă”, “degajată”, “prietenoasă”, “creativă”, “expansivă” aparțin mai degrabă unei categorii denumite Influent. Obiectivul său principal este influențarea mediului și implicarea celorlalți în vederea obținerii de rezultate, iar nevoia fundamentala este de a fi acceptat. Este motivat, printre altele, să dezvolte relații, să se distreze, să-si exprime sentimentele, să se implice în activități diverse. Pentru a-i mentine interesul, oferiți-i ocazii în care să îi poată susține, consilia și încuraja pe ceilalți, să țină discursuri, să cunoască oameni noi, să poată crea atmosferă, să decidă pe baza interpretărilor și să acționeze pe baza intuiției. Pentru a-i capta atenția, construiți un raport cu el, folosiți umorul, țineți seama de statutul său și evidențiați imaginea pozitivă, recunoașteți-i meritele. E recomandat să evitați să se simtă în dezavantaj, să-l respingeți rapid și fără explicații sau să îi impuneți o structura prea rigidă de lucru și activități rutiniere.
Atribute ca “atentă la detalii”, “meticuloasă”, “rezervată” sunt mai degrabă caracteristice categoriei denumită Conștiincios. Cum i-ați capta interesul? Ce ați evita să faceți în comunicarea cu o astfel de persoană? E importat să….dar am să mă opresc aici pentru că, sper, să ne vedem la curs unde vom descoperi împreună mai multe despre modelul DISC.
Până atunci vă lansez alte 2 invitații: noi toti avem caracteristici din DISC, dar, în mod educat sau natural, le folosim pe unele mai mult si pe altele mai puțin. De aceea, pe de o parte vă invit să evitați a judeca un pește după abilitatea lui de a se cățăra într-un copac, căci va trăi toată viața crezând că e prost, cum bine spunea Einstein. Pe de altă parte, vă invit să fiti curioși și creativi, devenind antropologi amatori, și a găsi moduri de comunicare care să se potrivească celuilalt.
În lumea diversă și interconectată de astăzi, capacitatea de a adapta comunicarea la nevoile celuilalt nu este doar o abilitate valoroasă, ci și o necesitate pentru interacțiuni interpersonale eficiente. Într-o lume în care diversitatea este celebrată, stăpânirea artei adaptării în comunicare nu este doar o abilitate; este o forță transformatoare care poate reduce diviziunile, poate aprofunda conexiunile și poate debloca posibilități infinite de colaborare și înțelegere. Iar asta poate însemna efort din partea noastră, pentru că, dacă vrem să vedem o schimbare semnificativă în relațiile noastre, trebuie să fim dispuși în a face ceva diferit, poate ceva ce încă nu am încercat până acum. Ne vedem la curs!
Articol de Alina Drăgan – Senior Trainer and Coach
Stați aproape, în curand veți găsi răspunsul la una din cele mai comune provocări când vine vorba de adaptarea comunicarii la nevoile celuilalt într-un filmulet de câteva minute.
Iar pentru a aprofunda acest subiect, vă așteptăm la cursul din 28 martie pentru a descoperi mai multe metode de adaptare a comunicării în funcție de profilul celuilalt.
